Vag.

        Ii simteam parfumul , pe hainele mele , pe pielea mea si nu stiam ce parere sa imi fac . Il cunosteam de mult timp , dar nu avusesem niciodata o relatie de prietenie asa de interesanta.Mereu fusesem distanti unul fata de celalalt ; ramaneam inainte de bariera prieteniei . Ne ajutam reciproc pentru rezolvarea unor lucruri banale si mai facea glume cu mine atunci cand vedea ca sunt trista sau , doar retrasa . Nu ne-am inteles niciodata atat de bine si , acum , nu stiu daca ne vom mai intoarce vreodata la indiferenta de dinainte .
       Nu mi-am permis niciodata sa il privesc diferit , mai mult ce pe un pieten , pentru ca , in primul rand , era "la mare cautare" printre amicele mele , dar si pentru ca nu il cunosteam , nu stiam nimic despre el . Nu ma refer acum la un baiat cu stil de viata haotic , nu ; eu am avut sansa de a-l cunoaste in ipostaza lui adevarata , de barbat in devenire , sincer si sensibil . Probabil , un suflet neinteles ? Nu se stie , el e ca o cate inchisa pentru noi .
        Nu stiu ce a dus la aceasta apropiere dintre noi , la aceasta "aproape-prietenie" , dar nici nu vreau sa dezbat subiectul . Am ridicat aceasta "problema" pentru ca nu sunt sigura de ce simt ; pentru prima oara in viata nu imi pot citi propriile ganduri . Frustrant .
        Ii simteam parfumul , pe hainele mele , pe pielea mea si nu stiam ce parere sa imi fac . Il iubesc , nu il iubesc ? Imi inchipui , e real ? Gandurile zburau in mintea mea ca imaginile la cinematograf ; intrebarile zburau de parte , ascunzandu-se in colturi intunecate si asteptand momentul in care vor primi un raspuns .
        Ii simteam  parfumul , pe hainele mele , pe pielea mea si nu stiam ce parere sa imi fac .
        E vag totul.

D.