Alb.

          E totul alb in jurul meu si chiar nu stiu incotro ma indrept . Calea succesului ...?Unde e , nu stiu , sunt inca tanara , prea tanara . Calatoresc prin mintea mea in fiecare zi , in cautare de amintiri si coltisoare cu lucruri uitate , caut; caut cuvinte frumoase care mi-au fost spuse sau minciuni auzite . Caut un infinit de complimente si toate regretele celorlalti la adresa mea ... vreau  , vreau din tot sufetul sa ma schimb , vreau sa reusesc singura in viata si sa fiu neinfluentabila .
          E totul alb in jurul meu si ma gandesc la un amic . Prietene , rechem amintirile noastre si noptile nedormite , erai singurul care ma intelegea . Prietene , e totul alb in jurul meu si ma pierd daca n-aud vocea ta si daca nu-mi zaresc reflexia in ai tai ochi negri . Prietene , prietene , ce-a facut viata din noi ? Caile ferate sunt facute din promisiuni si cuvinte neadevarate si ne duc in trenul viselor irealizabile , avand ca destinatie esecul , pentru ca nu ramanem impreuna . Hai sa supravietuim ! Haide , haide , haide sa reusim ! Lumea-i a noastra toata ! .
          E totul alb si-mi cam lipseste inspiratia ; parc-as scrie ceva sau parc-as compune un cantec . Sa-mi arunc singura chitara in brate si sa-mi cant amarul ; sa-ncerc , prin liniste sufleteasca si zgomot fizic , sa-mi calmez nebuna pofta de viata , nebunul dor de vise , nebuna nevoie de atentie .Parc-as canta fericirea prin cuvinte prea incarcate de inteles si-as plange tristetile toate-ntr-o singura balada . Parc-as fi eu si-o chitara , eu si-un destin , eu si-un cuvant .
          E totul alb si-as avea nevoie de-o prezenta de mult uitata . Sa las un bilet si sa astept raspunsul , sau o vizita placuta , o convorbire sincera mi-ar alina dorul de comunicare . Sa scriu o scrisoare si sa ma-ntreb daca am sa primesc un raspuns ? Sa astept pana voi realiza ca nu mai vine ,nu , nu . Sau sa-mi primesc mult-asteptatul raspuns , care , in schimb , nu m-ar satisface . Ce-as face mai intai...?
          E totul alb si , nu stiu , sa mai continui sau sa m-opresc aici ? Nu stiu dac-as mai avea ce spune , si nici daca ar conta sau nu ce-as spune . Si parca mi-as lua inima in dinti si-as spune tot ce-mi apasa constiinta , dar , nu , realizez ca , de fapt , n-am ce sa mai spun . Asa ca ma opresc .
          E totul alb .

Diana.