Inaccesibil,irelevant

Spui ca te ascunzi de intuneric,dar stai in negura. Te ascunzi intr-o sfera de gheata si nu lasi pe nimeni sa se apropie de lumea ta. De ce? Cine a putut sa te distruga in asa fel incat sa nu te mai deschizi in fata nimanui? Ce fel de monstru te-a transformat intr-un monstru si mai infricosator,si mai rece?
Incerc sa te iubesc,dar nu ma lasi,nu ma lasi sa trec. Lasa-ma sa intru! Nu vezi ca ma tarasc prin mizerie si ma chinui sa te fac sa-mi vorbesti? Comunica! Spune-mi ceva. Spune-mi toate lucrurile care te fac fericit si ceea ce te captiveaza. Spune-mi ce parere ai despre lume si despre viata ,despre tine si despre mine,despre "noi". Spune-mi ce astepti de la existenta si spune-mi ca si tu crezi in dragoste.
Nu te mai ascunde si nu mai falsifica zambete ,crezi ca poti sa te prefaci in fata mea? Crezi ca ma poti privi in ochi si sa ma minti , sa-mi spui lucruri trecatoare si neadevarate cu o voce calda? Te mai astepti sa si cred ca eşti fericit si multumit cu starea ta?
Crezi ca vei fi vreodata iubit daca nu lasi pe nimeni sa stea langa tine? Crezi ca vei fi acceptat vreodata? Crezi ca ma voi stradui sa fiu langa tine pentru totdeauna?! Unele sentimente sunt efemere, atata timp cat nu se ajunge la dragoste si grija. Si stiu ca unii oameni reusesc sa se ascunda in intuneric pentru toata viata,dar asta nu inseamna ca ei sunt fericiti. Iar eu vreau ca tu sa fii fericit, cu oricine ai avea langa tine,chiar daca n-as fi eu.
Poti face atatea lucruri, poti ajunge atat de departe. Poti fi un rege, poti fi ce vrei tu. Poti fi cum vrei tu,dar nu cu felul asta de a trai.
Pentru ca nu stiu cum poti trai asa.

Diana

Liniștea

Cuvintele reprezintă doar o transpunere a sentimentelor. Și cuvintele nu sunt vitale. Liniștea , pe de altă parte , este. Vorbirea ajută și completează comunicarea prin semne,gesturi și priviri ; dar poate lipsi căci atunci când există o legătură ,un pod între cele două persoane implicate în comunicare, cuvintele nu ar trebui să mai însemne nimic. 

Legăturile interumane sunt susținute de străluciri de ochi, zâmbete furate, gesturi involuntare. Iar o legătură este cu adevărat echilibrată și platonică atunci când cei doi se pot înțelege fără cuvinte iar liniștea dintre ei nu conține niciun element supărător.

Liniștea nu este ceva care poate fi inclus în rutină. De fapt, acest antonim al vorbirii este mereu diferit. Fiecare moment de tăcere înseamnă altceva; poate fi o bucurie prea mare, recunoștință, calmitate, control, supărare, panică, descurajare, uimire , chiar și dezamăgire. O dragoste autentică nu se măsoară în cuvinte, ci în tăcerea pe care o accepți și chiar o preferi atunci când ești lângă motivul pentru care te ridici din pat în fiecare dimineață . 

Învață să prețuiești liniștea lafel de mult cât prețuiești persoana cu care o împarți, căci ea poate fi unul dintre lucrurile pentru care persoana din brațele tale tânjește. Tăcerea , chiar dacă pare greu de închipuit , este ceva prețios pentru cei cu suflete devorate de lumea în care trăiesc. Unii plâng și suspină după tăcere toată viața lor , iar atunci când în final o găsesc, încep să iubească. 

Liniștea, atâta timp cât este confortabilă pentru amândoi, afirmă autenticitatea unei iubiri și calmează chiar și cele mai rebele caractere. 

Diana

Străin

Știi ce e dragostea? E sentimentul pe care-l ai când te întorci acasă , după o călătorie lungă și-ți așezi corpul obosit pe salteaua patului care-ți cunoaște lacrimile , dar și zâmbetele nocturne , spontane. Dragostea înseamnă să-ți găsești un cămin ,o pereche de brațe care să te țină strâns și-o pereche de buze care să-ți spună „Te iubesc” imediat după o glumă proastă sau un moment de sarcasm. 

Eram cea mai fericită persoană tristă pe care o știam în ziua în care te-am cunoscut. Mi-ai zâmbit , lucru pe care știam că nu obișnuiai să îl faci și ți-ai spus numele. Dar numele tău nu era de ajuns pentru mine. În secunda aceea, îmi doream să știu povestea vieții tale , ce te face fericit și ce te ține treaz în mijlocul nopții ;de asemenea ,voiam să știu dacă te voi mai revedea vreodată. Am fost norocoasă că am păstrat legătura? Sau am fost amândoi?

M-ai făcut să fiu cea mai fericită persoană fericită pe care o știu astăzi. Și am ajuns la concluzia că , orice s-ar întâmpla în viitor ,voi rămâne cea mai fericită. Pentru că am ajuns să fiu mândră de mine ,să mă bucur de mine. Și am ajuns acasă. M-am simțit apărată , în căminul meu , de propria-mi minte , căci nu mă puteam gândi la altceva în afară de felul în care doar tu poți rupe coaste cu o îmbrățișare plină de afecțiune. 

La început , ți-am cerut iubire sau salvare , doar una dintre cele două. Dar tu mi le-ai oferit pe ambele , în timp , cu discreție. Bineînțeles , au fost și zile negre și nopți albe , dureri de cap și cearcăne ascunse sub un machiaj făcut în grabă , dor și scrisori netrimise. Dar , să recunoaștem , dragostea implică și aceste lucruri. Ce-ar fi satisfacția fără durere?

Cineva mi-a spus odată să nu vorbesc cu străini , pentru că există posibilitatea de a mă îndrăgosti.
Ai fost cel mai bun străin pe care l-aș fi putut găsi.

Diana