"Erai a mea?"

       „Mi te amintesc , aseară , cum erai , îngâlvită de alcool , cocoțată pe un scaun prea înalt și prea depărtat de bar . Erai superbă , erai naturală . Erai a mea ? Te simțeam aproape de mine și , totuși , parcă ne omora o crudă distanță . Nu cred că te-am avut niciodată ; nu credeam că ai fost vreodată a mea .Dar , apoi , mi-ai zâmbit : <<Melodia asta e despre tine>> , te-am auzit spunând . Și-am dansat până nu ne-am mai încrezut în propriile picioare .
        Da , la un moment dat , stăteam îmbrățișați pe un trotuar murdar și umed ; ne încălzeam reciproc . Te îmbătasei deja , și aberai , vorbeai continuu despre viață , despre moarte , despre nemurire , despre iluzie . Gesticulai larg , fără pic de reținere , și treceau oameni pe stradă , din când în când , însă nu-mi era rușine cu tine . Mă simțeam a fi cel mai norocos bărbat , pentru că tu erai lângă mine . Simțeam că n-ai mai fost niciodată așa de frumoasă...m-ai luat de mână . Erai vie , erai reală . Erai a mea ? Te voiam disperat de mult , așa că m-am apropiat : <<Știu că vrei să mă săruți>> , mi-ai zis în șoaptă , mușcându-ți buza până la sângerare . Mereu știai ce-mi doresc , mă-înnebunești . M-am încurajat și ți-am atins buzele-nghețate . Jur , mi s-a topit inima .
        Dintr-o dată , m-am trezit în apartamentul meu . Erai cu mine . Au urmat mișcări ferme , ritmate , căldură spirituală , și carnală , și râsete , și țipete . Mi te-ai dat cu totul ; eram fericit . Te-am ținut în brațe , așa cum erai , goală și alcoolizată până la refuz , până dimineața . Erai a mea?
        Dar , când m-am deșteptat , erai , dinnou ,  îngâlvită de alcool , cocoțată pe un scaun prea înalt și prea depărtat de bar . Erai superbă , erai naturală . Erai a mea ?
        Fusesei a mea ? Vei fi , oare , vreodată ?
        Dar , apoi , mi-ai zâmbit : <<Melodia asta e despre tine>> , te-am auzit spunând . Și-am dansat până nu ne-am mai încrezut în propriile picioare . "

Diana.