Știi cum mă simt când se uită la mine? Îmi pare că ochii lui sunt alcătuiți din milioane de ace, gata să străpungă privirea mea. Analizează totul,fiecare gest, fiecare articulare a cuvintelor, fiecare exclamație. Observă totul, într-un mod aproximativ obiectiv. Dar nu spune niciodată ce părere are în legătură cu mine, decât dacă e provocat sau simte disperata nevoie.
Știi cum mă simt când îmi vorbește? Fiecare cuvânt e pronunțat cu intenție, cu o anumită dicție ce impune respect-sau chiar frică. Lasă impresia că sunt doar niște replici învățate pe de rost, iar inflexiunile vocii lui nu lasă nicio emoție să iasă la lumină. Obișnuiește să înceapă o propoziție și să își continuie vorbirea după câteva secunde, ca să îmi păstreze atenția sau să arate o indiferență față de discuție.
Mișcările pe care le face, toate micile gesturi care ar trebui să fie spontane , par calculate , la el. De fiecare dată când îmi ia mâna în a lui, sau mă atinge subtil pe gât ori pe braț, totul e rece, impropriu. E o mașinărie.
Felul lui de a fi mă face să mă simt mică, într-un mod în care nu m-am mai simțit până acum. Mă face să mă întreb dacă spune adevărul sau dacă răspunsurile mele sunt satisfăcătoare pentru el. Felul lui de a fi mă face să mă tem de o apropiere prea intensă, dar și de dezvăluirea întregului meu caracter. Are o fire puternică, vulcanică, oarecum autoritară.
Îmi place compania lui, îmi plac discuțiile cu el, dar nu știu ce să cred. Impresia lui despre mine parcă începe să se schimbe , odată cu trecerea timpului , căci începe să mă cunoască. Rămâne gentil, permisiv și interesat de starea mea și ideile mele, dar oare de sentimente? A spus că preferă să mintă în unele cazuri; nu am pretenția de a fi complet sincer cu mine, în anumite circumstanțe, căci oamenii tind să ascundă , de teama singurătății, dar sper că unele lucruri, spuse încet, la ureche, sunt adevărate.
Sper că nu plănuiește să-mi scufunde corăbiile cu câteva cuvinte bine gândite, cu zâmbetul lui și ochii lipsiți de viață. Sper să nu mă mai facă să mă simt așa de mică , sper să nu mă facă să mă tem atât de mult să-l pierd de tot.
Dar el e doar un portret rece.
Diana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu