Îmi tremură un gând pe buză. Să-ți spun că mi-e dor și de ce-a fost și de ce va urma să fie? Să-mi dezbrac emoțiile în pupilele tale căprui ,care-odată îmi păreau atât de reci? E prea mare distanța dintre ale noastre două suflete pentru o asemenea dezvăluire.
Mă-ncearcă o amintire , simt un iz de dragoste în aer. Sentimentele micșorează distanța, oare? Dacă suntem două marionete ale societății,legate între ele, dar una simte totul și cealaltă nu reacționează la aproape nimic, atunci se mai numește compasiune? Se mai numește empatie? Dacă eu sper și tu îneci emoții , se numește dor? E o aventură-n doi sau e o tragedie pentru unul dintre noi?
Sentimentele micșorează distanța oare? Mă depărtez cumva de mâinile tale , te depărtezi cumva de ochii mei?
E doar o iluzie, căci sentimentele micșorează distanța și-n brațele-mi lipsite de putere vei cădea curând.
Diana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu