Și Răul e bun la ceva

Suntem ființe umane; doar spunând asta, ne descriem o parte din caracter: imperfecțiunea. Suntem creați din frumoasa și periculoasa împleticire a Binelui și Răului, două elemente care,deși opuse,au limite destul de vagi.

Și Răul e bun la ceva, iar cel mai bun exemplu al acestei afirmații este chiar natura umană. Astfel,o persoană este ghidată, mai ales în anii maturității, de propriile sale idei, nealterate de părerile celor din jur. Deciziile acestui tip de persoană, atâta timp cât sunt benefice și pentru ea, dar și pentru ceilalți, sunt considerate decizii bune. Subconștientul nu ar putea imprima un impuls, care să fie prelucrat în Conștient și să devină o idee bună,dacă psihicul nu ar cunoaște și noțiunea de „rău”.

Pot spune că, fără Rău, nu ar fi nici Bine. Nu am știi ce este pacea dacă n-am fi avut parte de războaie și nici ce este fericirea dacă n-am fi fost niciodată triști. Putem chiar să mergem mai departe și să presupunem, prin analogie, dependența Binelui față de Rău, care este în aceeași măsură plauzibilă ca și dependența noastră de greșeli.

În fond, ce te ajută să descoperi Binele, dacă nu o după-amiază romantică cu Răul?

Diana